Acest Ezra a venit din Babilon. El era un carturar iscusit în Legea lui Moise, data de Domnul Dumnezeul lui Israel. Si fiindca mâna Domnul, Dumnezeului sau, era peste el, împaratul i-a dat tot ce ceruse. Multi dintre copiii lui Israel, dintre preoti si dintre leviti, dintre cântareti, dintre usieri si dintre slujitorii Templului au veni si ei la Ierusalim, în al saptelea an al împaratului Artaxerxe. Ezra a venit la Ierusalim în a cincia luna a anului al saptelea al împaratului. Plecase din Babilon în ziua întâi a lunii întâi si a ajuns la Ierusalim în ziua întâi a lunii a cincia, mâna buna a Dumnezeului sau fiind peste el. Caci Ezra îsi pusese inima sa adânceasca si sa împlineasca Legea Domnul si sa învete pe oameni în mijlocul lui Israel legile si poruncile. (Ezra 7:6-10)

Traditia mentioneaza faptul ca preotul Ezra era ministru secretar de stat pe problema evreilor la curtea împaratul Artaxerxe I. În perioada în care Ezra ocupa aceasta functie decretul imperial, cu privire la încetarea reconstruirii zidurilor Ierusalimului, dat de însusi împaratul era înca în vigoare. Cu toate acestea problema care îl macina pe el nu erau zidurile, fapt care îl va preocupa în mod deosebit pe paharnicul Neemia (1:3; 2:3), ci Legea Domnul. Acest fapt reiese si din accentul mare pe care autorul îl pune pe expresia Legea Domnului care apare de opt ori în cap 7 (vv. 6, 10, 11, 12, 14, 21, 25, 26). Conform scrisorii pe care împaratul i-a dat-o carturarului Ezra pentru locuitorii din Iuda si pentru vecinii iudeii reiese faptul ca acesta i-a cerut cel putin doua lucruri: 1) sa mearga sa-i învete pe cei din Iuda cum sa traiasca în conformitate cu Legea si 2) sa fie însotit de alti preoti si leviti, care doresc a merge la Ierusalim.